îngenuncheat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of îngenunchea.
Adjective edit
îngenuncheat m or n (feminine singular îngenuncheată, masculine plural îngenuncheați, feminine and neuter plural îngenuncheate)
Declension edit
Declension of îngenuncheat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | îngenuncheat | îngenuncheată | îngenuncheați | îngenuncheate | ||
| definite | îngenuncheatul | îngenuncheata | îngenuncheații | îngenuncheatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | îngenuncheat | îngenuncheate | îngenuncheați | îngenuncheate | ||
| definite | îngenuncheatului | îngenuncheatei | îngenuncheaților | îngenuncheatelor | |||