înjurare

Romanian

Etymology

From înjura +‎ -re.

Noun

înjurare f (plural înjurări)

1. swearing

Declension

Declension of înjurare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înjurare	înjurarea	(niște) înjurări	înjurările
genitive/dative	(unei) înjurări	înjurării	(unor) înjurări	înjurărilor
vocative	înjurare, înjurareo		înjurărilor