înnebuni

Romanian

Etymology

From în- +‎ nebun.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a înnebuni (third-person singular present înnebunește, past participle înnebunit) 4th conj.

1. to go insane

Conjugation

    conjugation of înnebuni (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a înnebuni
gerund			înnebunind
past participle			înnebunit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înnebunesc	înnebunești	înnebunește	înnebunim	înnebuniți	înnebunesc
	imperfect	înnebuneam	înnebuneai	înnebunea	înnebuneam	înnebuneați	înnebuneau
	simple perfect	înnebunii	înnebuniși	înnebuni	înnebunirăm	înnebunirăți	înnebuniră
	pluperfect	înnebunisem	înnebuniseși	înnebunise	înnebuniserăm	înnebuniserăți	înnebuniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înnebunesc	să înnebunești	să înnebunească	să înnebunim	să înnebuniți	să înnebunească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înnebunește			înnebuniți
	negative		nu înnebuni			nu înnebuniți