înspițare

Romanian

Etymology

From înspița +‎ -re.

Noun

înspițare f (plural înspițări)

1. temptation

Declension

Declension of înspițare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înspițare	înspițarea	(niște) înspițări	înspițările
genitive/dative	(unei) înspițări	înspițării	(unor) înspițări	înspițărilor
vocative	înspițare, înspițareo		înspițărilor