întreguleț

Romanian

Etymology

From întreg +‎ -uleț.

Adjective

întreguleț m or n (feminine singular întreguleață, masculine plural întreguleți, feminine and neuter plural întregulețe)

1. diminutive of întreg

Declension

Declension of întreguleț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	întreguleț		întreguleață	întreguleți	întregulețe
	definite	întregulețul		întreguleața	întreguleții	întregulețele
genitive/ dative	indefinite	întreguleț		întregulețe	întreguleți	întregulețe
	definite	întregulețului		întreguleței	întreguleților	întregulețelor