învălurare

Romanian

Etymology

From învălura +‎ -re.

Noun

învălurare f (plural învălurări)

1. a move in waves

Declension

Declension of învălurare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) învălurare	învălurarea	(niște) învălurări	învălurările
genitive/dative	(unei) învălurări	învălurării	(unor) învălurări	învălurărilor
vocative	învălurare, învălurareo		învălurărilor

References

• învălurare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN