învechire

Romanian

Etymology

From învechi +‎ -re.

Noun

învechire f (uncountable)

1. antiquation

Declension

declension of învechire (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) învechire	învechirea
genitive/dative	(unei) învechire	învechirei
vocative	învechire, învechireo