înzdrăvenit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of înzdrăveni.
Adjective edit
înzdrăvenit m or n (feminine singular înzdrăvenită, masculine plural înzdrăveniți, feminine and neuter plural înzdrăvenite)
Declension edit
Declension of înzdrăvenit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | înzdrăvenit | înzdrăvenită | înzdrăveniți | înzdrăvenite | ||
| definite | înzdrăvenitul | înzdrăvenita | înzdrăveniții | înzdrăvenitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | înzdrăvenit | înzdrăvenite | înzdrăveniți | înzdrăvenite | ||
| definite | înzdrăvenitului | înzdrăvenitei | înzdrăveniților | înzdrăvenitelor | |||