șaiculiță

Romanian

Etymology

From șaică +‎ -uliță.

Noun

șaiculiță f (plural șaiculițe)

1. diminutive of șaică

Declension

Declension of șaiculiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) șaiculiță	șaiculița	(niște) șaiculițe	șaiculițele
genitive/dative	(unei) șaiculițe	șaiculiței	(unor) șaiculițe	șaiculițelor
vocative	șaiculiță, șaiculițo		șaiculițelor

References

• șaiculiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN