șchiopătare

Romanian

Etymology

From șchiopăta +‎ -re.

Noun

șchiopătare f (plural șchiopătări)

1. a limp

Declension

Declension of șchiopătare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) șchiopătare	șchiopătarea	(niște) șchiopătări	șchiopătările
genitive/dative	(unei) șchiopătări	șchiopătării	(unor) șchiopătări	șchiopătărilor
vocative	șchiopătare, șchiopătareo		șchiopătărilor

References

• șchiopătare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN