șnițel

Romanian

șnițel

Etymology

Borrowed from German Schnitzel.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈʃni.t͡sel/

Noun

șnițel n (plural șnițele)

1. schnitzel

Declension

Declension of șnițel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șnițel	șnițelul	(niște) șnițele	șnițelele
genitive/dative	(unui) șnițel	șnițelului	(unor) șnițele	șnițelelor
vocative	șnițelule		șnițelelor