șoimuleț

Romanian

Etymology

From șoim +‎ -uleț.

Noun

șoimuleț m (plural șoimuleți)

1. diminutive of șoim; small hawk

Declension

Declension of șoimuleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șoimuleț	șoimulețul	(niște) șoimuleți	șoimuleții
genitive/dative	(unui) șoimuleț	șoimulețului	(unor) șoimuleți	șoimuleților
vocative	șoimulețule		șoimuleților