șorțuleț

Romanian

Etymology

From șorț +‎ -uleț.

Noun

șorțuleț n (plural șorțulețe)

1. diminutive of șorț; small waistcloth

Declension

Declension of șorțuleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șorțuleț	șorțulețul	(niște) șorțulețe	șorțulețele
genitive/dative	(unui) șorțuleț	șorțulețului	(unor) șorțulețe	șorțulețelor
vocative	șorțulețule		șorțulețelor