șparli

Romanian

Etymology

Unknown.

Verb

a șparli (third-person singular present șparlește, past participle șparlit) 4th conj.

1. (slang) to steal

Conjugation

    conjugation of șparli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a șparli
gerund			șparlind
past participle			șparlit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	șparlesc	șparlești	șparlește	șparlim	șparliți	șparlesc
	imperfect	șparleam	șparleai	șparlea	șparleam	șparleați	șparleau
	simple perfect	șparlii	șparliși	șparli	șparlirăm	șparlirăți	șparliră
	pluperfect	șparlisem	șparliseși	șparlise	șparliserăm	șparliserăți	șparliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să șparlesc	să șparlești	să șparlească	să șparlim	să șparliți	să șparlească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		șparlește			șparliți
	negative		nu șparli			nu șparliți