șperaclu

Romanian

Etymology

Borrowed from German Sperrhaken.

Noun

șperaclu n (plural șperacle)

1. skeleton key

Declension

Declension of șperaclu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șperaclu	șperaclul	(niște) șperacle	șperaclele
genitive/dative	(unui) șperaclu	șperaclului	(unor) șperacle	șperaclelor
vocative	șperaclule		șperaclelor