ștampilă

Romanian

Etymology

Borrowed from French estampille.

Noun

ștampilă f (plural ștampile)

1. stamp

Declension

Declension of ștampilă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ștampilă	ștampila	(niște) ștampile	ștampilele
genitive/dative	(unei) ștampile	ștampilei	(unor) ștampile	ștampilelor
vocative	ștampilă, ștampilo		ștampilelor