șuc

Romanian

Etymology

Borrowed from German Schuh.

Noun

șuc n (plural șucuri)

1. one-sixth of a fathom (stânjen)

Declension

Declension of șuc

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șuc	șucul	(niște) șucuri	șucurile
genitive/dative	(unui) șuc	șucului	(unor) șucuri	șucurilor
vocative	șucule		șucurilor