șuierătură

Romanian

Etymology

From șuiera +‎ -ătură.

Noun

șuierătură f (plural șuierături)

1. swish

Declension

Declension of șuierătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) șuierătură	șuierătura	(niște) șuierături	șuierăturile
genitive/dative	(unei) șuierături	șuierăturii	(unor) șuierături	șuierăturilor
vocative	șuierătură, șuierăturo		șuierăturilor