șuriță

Romanian

Etymology

From șură +‎ -iță.

Noun

șuriță f (plural șurițe)

1. diminutive of șură

Declension

Declension of șuriță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) șuriță	șurița	(niște) șurițe	șurițele
genitive/dative	(unei) șurițe	șuriței	(unor) șurițe	șurițelor
vocative	șuriță, șurițo		șurițelor

References

• șuriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN