țesut

Romanian

Etymology

From the past participle of țese.

Noun

țesut n (plural țesuturi)

1. the action of weaving
2. tissue (fabric)
3. (biology, anatomy) tissue

Declension

Declension of țesut

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țesut	țesutul	(niște) țesuturi	țesuturile
genitive/dative	(unui) țesut	țesutului	(unor) țesuturi	țesuturilor
vocative	țesutule		țesuturilor

Adjective

țesut m or n (feminine singular țesută, masculine plural țesuți, feminine and neuter plural țesute)

1. woven

Declension

Declension of țesut

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	țesut		țesută	țesuți	țesute
	definite	țesutul		țesuta	țesuții	țesutele
genitive/ dative	indefinite	țesut		țesute	țesuți	țesute
	definite	țesutului		țesutei	țesuților	țesutelor

Verb

țesut (past participle of țese)

1. past participle of țese