țiță f (plural țițe)
- Obsolete form of țâță.
Declension of țiță
|
|
singular
|
plural
|
|
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
| nominative/accusative
|
(o) țiță
|
țița
|
(niște) țițe
|
țițele
|
| genitive/dative
|
(unei) țițe
|
țiței
|
(unor) țițe
|
țițelor
|
| vocative
|
țiță, țițo
|
țițelor
|
- țiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
