țigăncușă

Romanian

Etymology

From țigancă +‎ -ușă.

Noun

țigăncușă f (plural țigăncușe)

1. diminutive of țigancă; small gypsy woman

Declension

Declension of țigăncușă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) țigăncușă	țigăncușa	(niște) țigăncușe	țigăncușele
genitive/dative	(unei) țigăncușe	țigăncușei	(unor) țigăncușe	țigăncușelor
vocative	țigăncușă, țigăncușo		țigăncușelor