țipăt

See also: tipat

Romanian

Etymology

From țipa +‎ -ăt.

Noun

țipăt n (plural țipete)

1. yell, shout, cry, outcry

   Synonym: strigăt

Declension

Declension of țipăt

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țipăt	țipătul	(niște) țipete	țipetele
genitive/dative	(unui) țipăt	țipătului	(unor) țipete	țipetelor
vocative	țipătule		țipetelor