țolică

Romanian

Etymology

From țoală +‎ -ică.

Noun

țolică n (plural țolici)

1. diminutive of țoală

Declension

Declension of țolică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țolică	țolicăul	(niște) țolici	țolicile
genitive/dative	(unui) țolică	țolicăului	(unor) țolici	țolicilor
vocative	țolicăule		țolicilor

References

• țolică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN