țoluț

Romanian

Etymology

From țol +‎ -uț.

Noun

țoluț n (plural țoluțuri)

1. diminutive of țol; small inch

Declension

Declension of țoluț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țoluț	țoluțul	(niște) țoluțe	țoluțele
genitive/dative	(unui) țoluț	țoluțului	(unor) țoluțe	țoluțelor
vocative	țoluțule		țoluțelor