ațintit

Romanian

Etymology

Past participle of aținti.

Adjective

ațintit m or n (feminine singular ațintită, masculine plural ațintiți, feminine and neuter plural ațintite)

1. aimed

Declension

Declension of ațintit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	ațintit		ațintită	ațintiți	ațintite
	definite	ațintitul		ațintita	ațintiții	ațintitele
genitive/ dative	indefinite	ațintit		ațintite	ațintiți	ațintite
	definite	ațintitului		ațintitei	ațintiților	ațintitelor

Verb

ațintit (past participle of aținti)

1. past participle of aținti

References

• ațintit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN