absoluțiune
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French absolution.
Noun edit
absoluțiune f (plural absoluțiuni)
Declension edit
Declension of absoluțiune
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) absoluțiune | absoluțiunea | (niște) absoluțiuni | absoluțiunile |
| genitive/dative | (unei) absoluțiuni | absoluțiunii | (unor) absoluțiuni | absoluțiunilor |
| vocative | absoluțiune, absoluțiuneo | absoluțiunilor | ||