adevericiune

Romanian

Etymology

From adeveri +‎ -ciune.

Noun

adevericiune f (plural adevericiuni)

1. (obsolete) truth

Declension

Declension of adevericiune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) adevericiune	adevericiunea	(niște) adevericiuni	adevericiunile
genitive/dative	(unei) adevericiuni	adevericiunii	(unor) adevericiuni	adevericiunilor
vocative	adevericiune, adevericiuneo		adevericiunilor

References

• adevericiune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN