afânat

Romanian

Etymology

Past participle of afâna.

Adjective

afânat m or n (feminine singular afânată, masculine plural afânați, feminine and neuter plural afânate)

1. softened, aerated

Declension

Declension of afânat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	afânat		afânată	afânați	afânate
	definite	afânatul		afânata	afânații	afânatele
genitive/ dative	indefinite	afânat		afânate	afânați	afânate
	definite	afânatului		afânatei	afânaților	afânatelor

Verb

afânat (past participle of afâna)

1. past participle of afâna

References

• afânat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN