ajunsătură

Romanian

Etymology

From ajuns +‎ -ătură.

Noun

ajunsătură f (plural ajunsături)

1. bribery

Declension

Declension of ajunsătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ajunsătură	ajunsătura	(niște) ajunsături	ajunsăturile
genitive/dative	(unei) ajunsături	ajunsăturii	(unor) ajunsături	ajunsăturilor
vocative	ajunsătură, ajunsăturo		ajunsăturilor

References

• ajunsătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN