alocuțiune

Romanian

Etymology

Borrowed from French allocution.

Noun

alocuțiune f (plural alocuțiuni)

1. address

Declension

Declension of alocuțiune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) alocuțiune	alocuțiunea	(niște) alocuțiune	alocuțiunele
genitive/dative	(unei) alocuțiune	alocuțiunei	(unor) alocuțiune	alocuțiunelor
vocative	alocuțiune, alocuțiuneo		alocuțiunelor