altângic

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (altıncık).

Noun

altângic n (plural altângicuri)

1. monks cress, garden nasturtium (Tropaeolum majus)

Declension

Declension of altângic

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) altângic	altângicul	(niște) altângicuri	altângicurile
genitive/dative	(unui) altângic	altângicului	(unor) altângicuri	altângicurilor
vocative	altângicule		altângicurilor

References

• altângic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN