alternanță

Romanian

Etymology

Borrowed from French alternance.

Noun

alternanță f (uncountable)

1. alternation

Declension

Declension of alternanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) alternanță	alternanța	(niște) alternanțe	alternanțele
genitive/dative	(unei) alternanțe	alternanței	(unor) alternanțe	alternanțelor
vocative	alternanță, alternanțo		alternanțelor