amenințat

Romanian

Etymology

From amenința.

Noun

amenințat n (plural amenințaturi)

1. threatened

Declension

Declension of amenințat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) amenințat	amenințatul	(niște) amenințaturi	amenințaturile
genitive/dative	(unui) amenințat	amenințatului	(unor) amenințaturi	amenințaturilor
vocative	amenințatule		amenințaturilor

Verb

amenințat (past participle of amenința)

1. past participle of amenința