amurți

Romanian

Verb

a amurți (third-person singular present amurție, past participle amurțit) 4th conj.

1. Obsolete form of amorți.

Conjugation

    conjugation of amurți (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a amurți
gerund			amurțind
past participle			amurțit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	amurț	amurți	amurțe	amurțim	amurțiți	amurț
	imperfect	amurțeam	amurțeai	amurțea	amurțeam	amurțeați	amurțeau
	simple perfect	amurții	amurțiși	amurți	amurțirăm	amurțirăți	amurțiră
	pluperfect	amurțisem	amurțiseși	amurțise	amurțiserăm	amurțiserăți	amurțiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să amurț	să amurți	să amurță	să amurțim	să amurțiți	să amurță
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		amurțe			amurțiți
	negative		nu amurți			nu amurțiți

References

• amurți in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN