aprinzăciune

Romanian

Etymology

From aprindere +‎ -ăciune.

Noun

aprinzăciune f (plural aprinzăciuni)

1. inflammation

Declension

Declension of aprinzăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) aprinzăciune	aprinzăciunea	(niște) aprinzăciuni	aprinzăciunile
genitive/dative	(unei) aprinzăciuni	aprinzăciunii	(unor) aprinzăciuni	aprinzăciunilor
vocative	aprinzăciune, aprinzăciuneo		aprinzăciunilor