aprobator
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French approbateur.
Adjective edit
aprobator m or n (feminine singular aprobatoare, masculine plural aprobatori, feminine and neuter plural aprobatoare)
Declension edit
Declension of aprobator
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | aprobator | aprobatoare | aprobatori | aprobatoare | ||
| definite | aprobatorul | aprobatoarea | aprobatorii | aprobatoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | aprobator | aprobatoare | aprobatori | aprobatoare | ||
| definite | aprobatorului | aprobatoarei | aprobatorilor | aprobatoarelor | |||