aprovizionat

Romanian

Etymology

Past participle of aproviziona.

Noun

aprovizionat n (plural aprovizionaturi)

1. supply

Declension

Declension of aprovizionat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) aprovizionat	aprovizionatul	(niște) aprovizionaturi	aprovizionaturile
genitive/dative	(unui) aprovizionat	aprovizionatului	(unor) aprovizionaturi	aprovizionaturilor
vocative	aprovizionatule		aprovizionaturilor

Verb

aprovizionat (past participle of aproviziona)

1. past participle of aproviziona

References

• aprovizionat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN