arătător

Romanian

Etymology

From arată +‎ -ător.

Noun

arătător n (plural arătătoare)

1. forefinger

Declension

Declension of arătător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) arătător	arătătorul	(niște) arătătoare	arătătoarele
genitive/dative	(unui) arătător	arătătorului	(unor) arătătoare	arătătoarelor
vocative	arătătorule		arătătoarelor