arătoriu

Romanian

Adjective

arătoriu m or n (feminine singular arătorie, plural arătorii)

1. Obsolete form of arător.

Declension

Declension of arătoriu

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	arătoriu		arătorie	arătorii	arătorii
	definite	arătoriul		arătoria	arătoriii	arătoriile
genitive/ dative	indefinite	arătoriu		arătorii	arătorii	arătorii
	definite	arătoriului		arătoriei	arătoriilor	arătoriilor

Noun

arătoriu m (uncountable)

1. Obsolete form of arător.

Declension

declension of arătoriu (singular only)

	singular
m gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) arătoriu	arătoriuul
genitive/dative	(unui) arătoriu	arătoriuului
vocative	arătoriuule

References

• arătoriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN