arțag
See also: årtag
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Hungarian harcag.
Noun
editarțag n (plural arțaguri)
Declension
editDeclension of arțag
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) arțag | arțagul | (niște) arțaguri | arțagurile |
genitive/dative | (unui) arțag | arțagului | (unor) arțaguri | arțagurilor |
vocative | arțagule | arțagurilor |