autoapărat

Romanian

Etymology

Past participle of autoapăra.

Noun

autoapărat n (plural autoapăraturi)

1. self-defence

Declension

Declension of autoapărat

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) autoapărat	autoapăratul	(niște) autoapăraturi	autoapăraturile
genitive/dative	(unui) autoapărat	autoapăratului	(unor) autoapăraturi	autoapăraturilor
vocative	autoapăratule		autoapăraturilor

Verb

autoapărat (past participle of autoapăra)

1. past participle of autoapăra