autoinducție
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French auto-induction.
Noun edit
autoinducție f (uncountable)
Declension edit
Declension of autoinducție
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) autoinducție | autoinducția | (niște) autoinducții | autoinducțiile |
| genitive/dative | (unei) autoinducții | autoinducției | (unor) autoinducții | autoinducțiilor |
| vocative | autoinducție, autoinducțio | autoinducțiilor | ||