autoperfecționare

Romanian

Etymology

From autoperfecționa +‎ -re.

Noun

autoperfecționare f (plural autoperfecționări)

1. self-improvement

Declension

Declension of autoperfecționare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) autoperfecționare	autoperfecționarea	(niște) autoperfecționări	autoperfecționările
genitive/dative	(unei) autoperfecționări	autoperfecționării	(unor) autoperfecționări	autoperfecționărilor
vocative	autoperfecționare, autoperfecționareo		autoperfecționărilor