avantagiu

Romanian

Noun

avantagiu n (plural avantagii)

1. Obsolete form of avantaj.

Declension

Declension of avantagiu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) avantagiu	avantagiuul	(niște) avantagii	avantagiile
genitive/dative	(unui) avantagiu	avantagiuului	(unor) avantagii	avantagiilor
vocative	avantagiuule		avantagiilor

References

• avantagiu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN