băbăcuță

Romanian

Etymology

From babacă +‎ -uță.

Noun

băbăcuță m (plural băbăcuți)

1. diminutive of babacă

Declension

Declension of băbăcuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) băbăcuță	băbăcuța	(niște) băbăcuți	băbăcuții
genitive/dative	(unui) băbăcuță	băbăcuții	(unor) băbăcuți	băbăcuților
vocative	băbăcuță, băbăcuțo		băbăcuților