bălăbănire

Romanian

Etymology

From bălăbăni +‎ -re.

Noun

bălăbănire f (plural bălăbăniri)

1. shake, swing

Declension

Declension of bălăbănire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bălăbănire	bălăbănirea	(niște) bălăbăniri	bălăbănirile
genitive/dative	(unei) bălăbăniri	bălăbănirii	(unor) bălăbăniri	bălăbănirilor
vocative	bălăbănire, bălăbănireo		bălăbănirilor