bălțuică

Romanian

Etymology

From baltă +‎ -uică.

Noun

bălțuică f (plural bălțuici)

1. diminutive of baltă

Declension

Declension of bălțuică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bălțuică	bălțuica	(niște) bălțuici	bălțuicile
genitive/dative	(unei) bălțuici	bălțuicii	(unor) bălțuici	bălțuicilor
vocative	bălțuică, bălțuico		bălțuicilor

References

• bălțuică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN