bărăcuță

Romanian

Etymology

From baracă +‎ -uță.

Noun

bărăcuță f (plural bărăcuțe)

1. diminutive of baracă

Declension

Declension of bărăcuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bărăcuță	bărăcuța	(niște) bărăcuțe	bărăcuțele
genitive/dative	(unei) bărăcuțe	bărăcuței	(unor) bărăcuțe	bărăcuțelor
vocative	bărăcuță, bărăcuțo		bărăcuțelor