bătăturat

Romanian

Etymology

Past participle of bătătura.

Noun

bătăturat n (uncountable)

1. beaten (about soil)

Declension

declension of bătăturat (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bătăturat	bătăturatul
genitive/dative	(unui) bătăturat	bătăturatului
vocative	bătăturatule

Verb

bătăturat (past participle of bătătura)

1. past participle of bătătura

References

• bătăturat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN